... sa trăim
12.30.2024
Alegeri 2024
Anulare alegeri prezidențiale
Anulate, rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din România
Cetatea Vaticanului - Adrian Dancă
6 decembrie 2024 - Vatican News. Curtea Constituțională a României a anulat vineri, 6 decembrie a.c., primul tur al alegerilor prezidențiale, desfășurat pe 24 noiembrie a.c. în țară și în străinătate. Aproximativ 9,5 milioane de români s-au prezentat atunci la vot.
Decizia fără precedent din istoria ultimelor trei decenii de democrație a fost anunțată în ziua în care numeroși cetățeni români cu drept de vot de peste hotare au început să se prezinte deja la urne. Cu privire la oprirea votului pentru balotajul prezidențial din diaspora, Ministerul Afacerilor Externe a comunicat, la solicitarea presei centrale, că e necesară o decizie a Biroului Electoral Central care să pună în aplicare decizia Curții. Potrivit datelor disponibile, până vineri, 6 decembrie a.c., la ora 15.00 a României, se prezentaseră la vot aproximativ 33.000 de cetățeni români, reprezentând dublul de prezențe față de prima zi a primului tur la prezidențiale.
Al doilea tur de scrutin pentru alegerile prezidențiale era programat pe 8 decembrie a.c., fiind, practic, un balotaj între primii doi candidați de la primul tur: Călin Georgescu, independent, și Elena Lasconi, reprezentantă a Uniunii Salvați România.
Decizia de astăzi prin care Curtea anulează actualele alegeri prezidențiale a fost luată după ce aceeași Curte a validat rezultatele din primul tur. De adăugat că articolul 83 din Constituția României prevede, la punctul 2, că „preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de preşedintele nou ales”.
În același timp, diferiți analiști politici ridică întrebarea dacă nu ar fi oportună, de asemenea, anularea alegerilor parlamentare, dat fiind faptul că rezultatul de la primul tur al prezidențialelor ar fi putut, prin determinarea unei tendințe dominante a consensului din jurul primului clasificat, să condiționeze pe cale de consecință rezultatele alegerilor parlamentare.
Redăm aici comunicatul Curții Constituționale a României:
În ședința din data de 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională, în vederea asigurării corectitudinii și legalității procesului electoral, și-a exercitat atribuția prevăzută de art.146 lit.f) din Constituție și, cu unanimitate de voturi, a hotărât următoarele:
1. În temeiul art.146 lit.f) din Constituție, anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României, desfășurat în baza Hotărârii Guvernului nr.756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024 și a Hotărârii Guvernului nr.1061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024.
2. Procesul electoral pentru alegerea Președintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Preşedintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare.
3. Prezenta hotărâre este definitivă și general obligatorie, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se aduce la cunoştinţă publică.
Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul hotărârii, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
https://www.juridice.ro/764293/analiza-constitutionala-a-hotararii-ccr-32-2024-de-anulare-a-alegerilor-prezidentiale.htmlAnaliza constituțională a Hotărârii CCR 32/ 2024 de anulare a alegerilor prezidențiale
CCR a publicat motivarea Hotărârii 32/6 decembrie 2024, prin care anulează alegerile prezidențiale, dispune reluarea procesului electoral în integralitate și extinde mandatul președintelui în funcție până la desfășurarea noilor alegeri și validarea mandatului unui nou președinte.
O primă observație este că toți judecătorii Curții au semnat această hotărâre. Date fiind diferențele dintre judecători în actuala configurare a CCR, unanimitatea nu trebuie trecută cu vederea. Date fiind criticile, multe dintre ele justificate, ce au fost aduse instituției CCR în ultima perioadă, trebuie observat că Hotărârea 32 este semnată inclusiv de judecători ai CCR a căror integritate și calități profesionale sunt ireproșabile. Unanimitatea nu este, evident, în sine o garanție a corectitudinii. Pe de altă parte, consensul judecătorilor explică parțial brevitatea motivării CCR (10 pagini), caracterul pe alocuri abstract al motivării, și faptul că argumentația nu are profunzimea pe care o așteptam de la o hotărâre de o asemenea importanță. Limita de timp pe care au avut-o judecătorii este și ea relevantă în acest context, deși o lectură atentă a motivației denotă faptul, în sine interesant, că judecătorii probabil au lucrat la redactarea acestei motivații mai mult de o zi sau două.
Hotărârea 32 este rezultatul auto-sesizării CCR. Cu alte cuvinte, anularea alegerilor prezidențiale nu este rezultatul admiterii vreunei contestații pe rolul CCR. Curtea explică, în paragraful 5, că a „luat act” de conținutul celor cinci documente prezentate la ședința CSAT din 28 noiembrie și declasificate prin ordinul președintelui Iohannis, în exercitarea atribuțiilor de președinte CSAT conform art. 92(1) din Constituție.
Două aspecte ale auto-sesizării trebuie reținute. În primul rând, aceasta este prima cauză în care documentele de siguranță națională declasificate sunt pe rolul CCR. Obiectul precedentelor cauze a fost diferit: renumărarea voturilor a fost decisă ca urmare a unei contestații depuse de unul dintre candidații la alegeri, iar validarea rezultatelor primului tur a fost efectul respingerii contestației după renumărarea voturilor din țară fără observarea de diferențe semnificative la numărare. În nici una din aceste cauze, documentele CSAT nu s-au aflat pe rolul CCR.
În al doilea rând, există în mass-media nedumeriri în ce privește comunicatul de presă al CCR din data de 5 decembrie, prin care Curtea anunța că „poate examina contestații formulate de către candidații calificați în turul II al alegerilor prezidențiale.” Acest comunicat a fost interpretat (greșit) în sensul că CCR ar urma să ia în discuție contestații după turul II. În realitate, CCR a trimis un mesaj clar d-nei Lasconi să introducă o contestație (dat fiind că nici una dintre contestațiile trimise Curții pentru anularea turului I după desecretizarea documentelor CSAT, ce fuseseră formulate de ONG-uri sau terțe persoane, nu puteau fi luate în considerație conform prevederilor legale). Însă calculul politic al d-nei Lasconi a fost că organizarea turului II împotriva contra-candidatului Georgescu o avantajează, și, prin urmare, aceasta a ales să nu depună o contestație la CCR. Văzându-se în situația de a nu fi sesizată legal, deși turul II urma să se desfășoare în două zile iar procesul de vot deja începuse în străinătate, și în care documentele declasificate de la CSAT arătau o viciere a alegerilor, CCR a ales să se auto-sesizeze, ca unica modalitate pe care o avea la dispoziție în acest moment.
Alternativa ar fi fost ca CCR să nu intervină înaintea turului II. În acest scenariu, CCR ar fi așteptat momentul validării alegerilor, și, prin urmare, posibilitatea necesitării invalidării în cazul în care candidatul Georgescu ar fi câștigat o majoritate de voturi. După părerea mea, sunt două motive pentru care CCR a ales să nu aștepte. Primul este politic, și anume efectele politice ale invalidării rezultatelor turului II, și, mai precis, al unui candidat ce ar fi primit votul a milioane de alegători, ar fi generat tensiuni politice și sociale mai mari decât intervenția CCR prin Hotărârea 32 (în acest moment, nu cunoaștem încă magnitudinea tensiunilor generate de decizia CCR). Al doilea motiv are legătură cu dreptul de a fi ales, la care mă voi referi mai jos.
Care însă este baza legală a auto-sesizării CCR? Aceasta este rolul CCR de garant al supremației Constituției (paragraful 4 al Hotărârii, CCR constată că „atribuția Curții Constituționale de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui neputând fi disociată de rolul Curții Constituționale în arhitectura constituțională, acela de garant al supremației Constituției.”). Pentru cititorii care consideră acest argument puțin convingător, aș adăuga că nu este pentru prima oară când CCR își interpretează rolul în alegerile prezidențiale de o manieră largă. Astfel, Curtea interpretează legea nu restrictiv, citind Constituția din perspectiva Legii 370/2004 privind alegerea Președintelui, ci larg, adică interpretând Legea 370 din perspectiva Constituției. O consecință a acestei interpretări este mult-criticatul caz Șoșoacă, în care CCR a decis, în calitate de garant al Constituției, neconstituționalitatea candidaturii acesteia. Mass-media și mulți juriști au criticat decizia CCR de excludere a lui Șoșoacă. Însă, indiferent ce păreri am avea despre acea decizie, dreptul constituțional nu funcționează decupând sau ignorând deciziile care ne displac. Ori, exact această argumentare – și interpretare largă a rolului de garant constituțional al CCR – ar putea fi baza excluderii lui Călin Georgescu de la noile alegeri prezidențiale pe motivul neconstituționalității candidaturii acestuia (deși, cel puțin în acest moment, mai probabilă este excluderea lui Georgescu de la o nouă candidatură ca urmare a fraudei electorale prin încălcarea prevederilor de finanțare a campaniei electorale la turul I al alegerilor prezidențiale anulate). În orice caz, șansele ca dl. Georgescu să poată candida la noile alegeri prezidențiale sunt exact zero – o realitate pe care dl. Georgescu o înțelege foarte bine, motiv pentru care a solicitat nerespectarea deciziei CCR.
Pe fond, CCR anulează alegerile prezidențiale constatând că „procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale care au distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și au nesocotit reglementările legale referitoare la finanțarea acesteia.” (paragraful 5). În esență, Hotărârea CCR prezintă implicațiile constituționale ale informațiilor prezentate în documentele CSAT ce au fost desecretizate.
Aceste implicații afectează drepturi individuale (dreptul la vot, dreptul de a fi ales), antrenează obligații pozitive ale instituțiilor statului (obligația de a asigura un proces electoral transparent, finanțarea campaniilor electorale, datoria de neutralitate, integritatea procesului democratic), și, în general, se referă la structura procesului democratic (social media în procesul electoral, utilizarea inteligenței artificiale). Multe din formulările CCR din această parte a motivării nu sunt dintre cele mai fericite, dat fiind că interferențele identificate la nivel general (dezinformarea candidaților, folosirea social media sau AI) fac parte din fenomene generale ce nu pot fi suprimate în cadrul procesului electoral. Acestea sunt probleme cu care se confruntă toate democrațiile constituționale. Sancțiunea nerezolvării acestor probleme extrem de dificile nu poate fi anularea alegerilor. Și, într-adevăr, nu acestea sunt motivele ce stau la baza Hotărârii 32. Ar fi fost, prin urmare, util ca CCR să se refere mai exact la modul în care „entități statale sau neo-statale” (și anume, suportul financiar și material al Rusiei și agenților sub controlul guvernului de la Moscova pentru candidatul Georgescu) au generat interferențele cu procesul electoral.
Această precizare este importantă, întrucât procesul democratic presupune un echilibru între drepturile fundamentale (precum libertatea de exprimare, chiar și în mediul online) și măsurile pentru protejarea integrității electorale. CCR subliniază în paragraful 7 că interferențele „nu doar au viciat procesul electoral, ci au urmărit deturnarea acestuia într-o manieră sistematică și intenționată, având drept scop compromiterea valorilor fundamentale ale democrației constituționale”. În acest sens, implicarea directă sau indirectă a unor entități străine reprezintă o amenințare majoră, iar rolul instituțiilor statului, inclusiv al CCR, este de a preveni asemenea vulnerabilități.
Mai mult, Hotărârea CCR face referire explicită la conceptul de „neutralitate electorală” (paragraful 8), menționând că această obligație se extinde nu doar asupra autorităților publice, ci și asupra actorilor privați care joacă un rol semnificativ în procesul electoral. Un exemplu relevant este menționarea implicării unor platforme tehnologice și a mecanismelor lor de promovare a conținutului electoral, care au fost utilizate pentru a amplifica mesajele de dezinformare sau pentru a favoriza un candidat în detrimentul altora. Acest aspect deschide o discuție amplă despre reglementarea platformelor digitale în context electoral, un subiect sensibil la nivel global.
De asemenea, CCR a remarcat încălcări grave ale normelor privind finanțarea campaniei electorale, subliniind că „fondurile alocate candidatului Călin Georgescu au provenit, în proporție covârșitoare, din surse netransparente și ilicite, în flagrantă contradicție cu principiile prevăzute de Constituție și legislația în vigoare” (paragraful 10). Această concluzie, susținută de dovezile prezentate de CSAT, a fost decisivă pentru anularea alegerilor, întrucât compromiterea procesului de finanțare a avut un impact direct asupra egalității de șanse între competitori.
În final, CCR oferă câteva direcții generale pentru viitor, subliniind nevoia urgentă de reformă electorală. Printre recomandările incluse în Hotărâre se numără:
1. Revizuirea reglementărilor privind finanțarea campaniilor electorale, cu accent pe transparență și control mai strict asupra surselor de finanțare.
2. Crearea unui cadru legal pentru monitorizarea și combaterea interferențelor digitale în alegeri, inclusiv prin colaborarea cu platformele de social media.
3. Îmbunătățirea mecanismelor de verificare a candidaților, pentru a preveni situațiile în care persoane implicate în activități ilicite sau neconstituționale să fie acceptate drept candidați eligibili.
Concluzia Hotărârii 32 este clară: democrația constituțională din România este rezilientă, dar vulnerabilitățile procesului electoral trebuie tratate cu maximă seriozitate. Instituțiile statului au responsabilitatea de a asigura respectarea valorilor fundamentale, iar CCR va continua să vegheze asupra integrității procesului democratic.
Dr. Vlad Perju
* Mulțumim Contributors
5.18.2020
Libertatea Omului
HOTĂRÂRE nr. 24 din 14 mai 2020
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/225602
LEGE nr. 55 din 15 mai 2020
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/225620
poate ar fi trebuit sa fie ordinea invers ?
3.30.2020
Ordonanta militara nr 4/29.03.2020
Art.1 - (1) Circulația persoanelor care au împlinit vârsta de 65 de ani, în exteriorul locuinței/gospodăriei, este permisă și în afara intervalului orar 11.00-13.00 dacă aceasta se face pentru rezolvarea problemelor de natură medicală, precum tratamentele oncologice planificate, dializă etc. folosind mijloacele proprii de deplasare sau ale familiei/susținătorilor sau, după caz, mijloacele de transport sanitar special destinat.
(2) Pentru verificarea motivului deplasării în situațiile prevăzute la alin. (1) se prezintă o declarație pe propria răspundere completată în prealabil, care trebuie să
cuprindă numele și prenumele, data nașterii, adresa locuinței, motivul și locul deplasării, data și semnătura.
(3) Circulația persoanelor prevăzute la alin.(1), în afara locuinței/gospodăriei, este permisă și în intervalul orar 20.00 – 21.00, dacă aceasta se face pentru a asigura
nevoile animalelor de companie/domestice doar în proximitatea locuinței/gospodăriei. Declarația pentru acest interval orar nu este necesară atunci când deplasarea se face în acest scop.
(4) Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art.2 - (1) Operatorii economici care comercializează alimente și produse de strictă necesitate și care își desfășoară activitatea în condițiile dispuse prin ordonanțe militare în perioada stării de urgență își vor organiza programul de lucru pentru a facilita și a asigura, cu prioritate, accesul persoanelor de peste 65 de ani în intervalul orar 11.00-13.00, limitând, în acest interval, accesul persoanelor din alte categorii de vârstă.
(2) Măsura se aplică începând cu data de 30 martie 2020.
Art.3 - (1) Persoanele care părăsesc locul în care au fost carantinate, fără aprobarea autorităților competente, vor fi sancționate contravențional conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, cu modificările și completările ulterioare, și vor fi obligate să reia ciclul de 14 zile de carantinare, suportând cheltuielile efectuate cu carantinarea lor.
(2) Persoanele care nu respectă condițiile izolării la domiciliu și sunt identificate în afara spațiului de izolare, vor fi sancționate contravențional conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, cu modificările și completările ulterioare, și vor fi obligate
să intre în carantină 14 zile, suportând cheltuielile efectuate cu carantinarea lor.
(3) Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art.4 - (1) La intrarea în țară, pentru protejarea propriilor familii, conducătorii autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4
tone optează pentru carantinare/izolare, dar nu mai mult de 14 zile, în perioada dintre curse, pentru una dintre următoarele modalități de protecție împotriva răspândirii COVID-19:
a) carantinarea în spații puse la dispoziție de către angajator;
b) izolarea la domiciliu împreună cu toate persoanele cu care locuiesc/se gospodăresc, sau singuri, în alt spațiu locativ disponibil;
c) carantinarea la cerere, în spațiile puse la dispoziție de autoritățile administrației publice, cu suportarea cheltuielilor aferente carantinării.
(2) Opțiunea pentru una dintre modalitățile prevăzute la alin. (1) se materializează prin completarea, de către conducătorii autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone, a unei declarații pe propria răspundere prin care își asumă una dintre cele 3 variante de carantinare/izolare.
(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și piloților de aeronave și personalului navigant.
(4) Măsura se aplică începând cu data de 31 martie 2020.
Art.5 - (1) Se instituie, pentru o perioadă stabilită de angajator, măsuri de izolare preventivă la locul de muncă sau în zone special dedicate în care nu au acces persoane din exterior, pentru personalul care ocupă funcții esențiale pentru asigurarea funcționării producției, transportului și distribuției energiei electrice și gazelor
naturale, a activităților de întreținere și mentenanță a echipamentelor și instalațiilor specifice, precum și a celorlalte activități de aprovizionare, respectiv, extracție, producție și procesare a resurselor și materiilor prime și/sau semiprocesate energetice necesare funcționării corespunzătoare Sistemului Energetic Național în concordanță cu prevederile Planurilor proprii de continuitate a activităților de bază în cazul instituirii stării de urgență pe teritoriul României.
(2) Refuzul izolării preventive de către personalul prevăzut la alin.(1) atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravențională sau penală, după caz.
(3) Măsura se aplică începând cu data de 31 martie 2020, ora 12.00.
Art.6 - (1) Autoritățile administrației publice locale vor asigura montarea de dispozitive cu soluții dezinfectante la toate intrările blocurilor de locuințe situate pe raza unității administrativ-teritoriale și vor dezinfecta periodic lifturile, casa scărilor și alte spații comune.
(2) Măsura se aplică începând cu data de 31 martie 2020.
Art.7 - (1) Ministerele cu rețea sanitară proprie și autoritățile administrației publice locale care au în subordine sau în coordonare unități sanitare vor asigura la
cerere spații hoteliere destinate repausului între ture sau gărzi personalului din sistemul public sanitar, în vederea prevenirii răspândirii virusului COVID-19 în rândul
cadrelor medicale sau al familiilor acestora.
(2) Măsura se aplică începând cu data de 31 martie 2020.
Art.8 - (1) În perioada stării de urgență prețurile la energie electrică și termică, gaze naturale, alimentare cu apă, salubritate și carburanți nu pot fi majorate peste nivelul practicat la data emiterii prezentei ordonanțe militare, acestea putând fi doar diminuate în funcție de cerere și ofertă.
(2) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art.9 - (1) În perioada în care este instituită starea de urgență, alertele sanitare, comunicatele, textele, materialele fotografice și audio-video cu mesaje de interes public care sprijină măsurile de prevenire a răspândirii COVID-19, guvernamentale și/sau sponsorizate de către operatorii economici publici sau privați, persoane fizice sau organizații neguvernamentale, vor fi mediatizate gratuit și se vor adăuga ca timp suplimentar spațiului alocat pentru publicitate.
(2) Difuzarea categoriilor de mesaje prevăzute la alin. (1) va fi solicitată radiodifuzorilor sau instituțiilor mass-media de către Grupul de comunicare strategică din cadrul Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență și se vor identifica în momentul difuzării cu mențiunea „Mesaj de utilitate publică.”
(3) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art.10 - (1) Pe perioada stării de urgență se autorizează Centrul de Cercetări Științifice Medico-Militare, Centrul de Cercetare Științifică pentru Apărare CBRN1
și Ecologie, Agenția de Cercetare pentru Tehnică și Tehnologii Militare și Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” pentru avizarea/autorizarea materialelor, componentelor, echipamentelor și dispozitivelor medicale necesare pentru prevenirea și combaterea răspândirii, precum și pentru
tratamentul infecției cu virusul SARS-CoV-2, respectiv a biocidelor.
(2) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art.11 - (1) Transportul maritim și pe căile navigabile interioare, accesul navelor în porturile românești, precum și inspectarea și operarea navelor se desfășoară fără restricții, cu respectarea tuturor măsurilor de prevenire a infectării cu COVID19, impuse de Ministerul Sănătății.
(2) Se interzice accesul piloților la bordul navelor maritime și fluvio-maritime, sosite din zonele de risc roșu sau galbene, dacă nu dispun de echipamentul de protecție stabilit de Ministerul Sănătății.
(3) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art.12 - (1) După alineatul (2) al articolului 3 din Ordonanța militară nr.2/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID -19, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr.232 din 21 martie 2020, se introduce un nou alineat, alin.(3), cu următorul cuprins:
„(3) Interdicția privind circulația persoanelor într-un grup mai mare de 3 persoane se aplică exclusiv circulației pietonale.”
Art.13 - (1) Sunt abilitate să asigure aplicarea și respectarea prevederilor prezentei ordonanțe militare:
a) Poliția Română, Jandarmeria Română și poliția locală, pentru măsurile prevăzute la art.1;
b) Poliția Română, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului și poliția locală, pentru măsura prevăzută la art.2;
c) Poliția Română, Poliția de Frontieră Română, Jandarmeria Română, poliția locală, direcțiile de sănătate publică și conducătorii autorităților administrației publice
locale, pentru măsurile prevăzute la art.3 și 4;
d) Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, pentru măsura prevăzută la art.5;
e) Ministerul Sănătății și Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, pentru măsurile prevăzute la art.11.
(2) Nerespectarea măsurilor prevăzute la art.1-5 și art.11 atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravențională sau penală, în conformitate cu prevederile art.27
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999, cu modificările și completările ulterioare.
(3) Personalul instituțiilor prevăzute la alin.(1) este împuternicit să constate contravenții și să aplice sancțiuni, în conformitate cu prevederile art.29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999, cu modificările și completările ulterioare.
Art.14 - (1) Prezenta ordonanță militară se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligația de a informa publicul, prin mesaje difuzate regulat, pentru cel puțin 2 zile de la data publicării, despre
conținutul prezentei ordonanțe militare.
Ministrul Afacerilor Interne
Ion Marcel Vela
preluat de la https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-4-din-29-03-2020
3.25.2020
ORDONANȚĂ MILITARĂ nr. 3 din 24 martie 2020
3.22.2020
15 RECOMANDĂRI privind conduita socială responsabilă în prevenirea răspândirii coronavirus
● Evitați zonele aglomerate unde sunteți expuși la contact direct și/sau interacțiune cu un număr mare de persoane, de tipul adunărilor publice, cozi, zone de trafic
intens, zone de recreere.
● Limitați la maximum orice contact direct cu alte persoane, în afara celor care fac parte din familia restrânsă, prin gesturi cum ar fi: strângerea mâinilor, îmbrățișările, sărutul obrajilor sau al mâinilor, atingerea fețelor cu mâinile.
față în față cu alte persoane.
primul moment la unitățile de urgență.
ORDONANȚĂ MILITARĂ nr. 1 din 17 martie 2020
- a) Poliția Română, Jandarmeria Română, poliția locală, Agenția Națională de Administrare Fiscală, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului și conducătorii autorităților administrației publice locale, pentru măsurile prevăzute la art. 1-3;
- b) Poliția de Frontieră Română și direcțiile de sănătate publică, pentru măsura prevăzută la art. 4;
- c) Agenția Națională de Administrare Fiscală, pentru măsura prevăzută la art. 5;
- d) Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, pentru măsura prevăzută la art. 7;
- e) Poliția Română, Jandarmeria Română, Poliția de Frontieră Română, poliția locală, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și structurile subordonate, direcțiile de sănătate publică și conducătorii autorităților administrației publice locale, pentru măsura prevăzută la art. 8.
Alegeri 2024
Anulate după ce a fost validat primul tur în care a ieșit un suveranist. Probabil ca alegătorii au avut ceva de spus
-
Motto: “Our lives begin to end the day we become silent about things that matter.” Martin Luther King Jr. În ultima prioadă, în întrea...
-
Trenduri economice: Statistici și tembelisme : Anul trecut în Italia au murit aproximativ 1750 de oameni pe zi. E rata conform statisticilor...
-
Articolul 1 (1) Se suspendă activitatea de servire și consum al produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice, organizată ...